Guvernul condus de către dl. Emil Boc, Preşedintele PDL, are un program anticriză, coerent şi eficient. Acesta a fost inclus în bugetul ţării pe anul 2009 şi adoptat odată cu acesta. Programul anticriză ţine seama de efectele crizei financiare şi ale recesiunii economice mondiale, precum şi de dezechilibrele şi risipa de neimaginat a banului public făcută de guvernarea precedentă în ultimii doi ani.

Este deja un lucru cunoscut de majoritatea oamenilor că guvernarea precedentă, din anii 2007-2008, în loc să profite de creşterea eocnomică şi să pună bani de o parte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui şi ne-a lăsat şi datori. Ne-a lăsat cu cel mai mare deficit bugetar de după anul 1989, respectiv cu o datorie publică suplimentară de peste 6 miliarde euro doar din anul 2008.

Au fost risipiţi banii din Fondul de dezvoltare, proveniţi din privatizări (numai în anul 2008 , peste 3 miliarde euro). Incapacitatea guvernării trecute de a folosi fondurile europene pentru realizarea de proiecte este fără egal: din 3,1 miliarde euro fonduri structurale, alocate României în anii 2006-2007, guvernarea precedentă a utilizat numai 176 milioane euro, adică 6%.

De asemenea, din împrumuturile primite de la BEI, BERD, BIRD, BDCE, în sumă de 4,8 miliarde euro, veche guvernare a utilizat numai 1,3 miliarde euro, reuşind şi „performanţa” de a plăti comisione pentru neutilizarea imprumuturilor acordate. Principiul de guvernare, aşa zis liberală, din anii 2007-2008, a fost „după noi potopul”. Sperăm ca acest gen de „politicieni” va primi din partea cetăţenilor interdincţia de a mai gestiona treburile ţării.

Prin programul anticriză promovat de către guvernul condus de către dl Emil Boc, Preşedintele PDL, urmărim trei scopuri:

* Relansarea creşterii economice şi creare de locuri de muncă, prin investiţii şi stimularea mediului de afaceri;
* Protejarea populaţiei de efectele crizei, în special a persoanelor cele mai defavorizate;
* Relansarea procesului de creditare şi asigurarea lichidităţii necesare bunei funcţionări a economiei.

Principalele măsuri ale programului anticriză sunt:

Pe componenta economică:

1. Investiţia publică masivă în infrastructură, prin reducerea cheltuielilor de consum din buget. Se alocă 7,1% din PIB pentru investiţii în sectorul public. Aici intră investiţiile privind transporturile, reabilitarea termică a blocurilor, cu suportare de la bugetul de stat şi de la bugetele locale a 80% din costuri, modernizarea infrastructurii locale-canalizări, reţele cu apă, drumuri locale, a infrastructurii din educaţie , sănătate etc.;
2. Menţinerea cotei unice de impozit pe veniturile firmelor şi ale persoanelor de 16% şi a nivelului TVA de 19%;
3. Reducerea şi simplificarea sistemului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal;
4. Scutirea de impozit a profitului reinvestit de către firme;
5. Combaterea şi reducerea evaziunii fiscale;
6. Achitarea datoriilor lăsate de către vechiul guvern pentru lucrările de investiţii executate, facturate şi neplătite;
7. Asigurarea cu prioritate a fondurilor pentru co-finanţarea proiectelor care se execută cu fonduri europene, astfel încât să îmbunătăţim substanţial absorbţia fondurilor europene;
8. Capitalizarea CEC şi a Eximbank pentru susţinerea finanţării proiectelor din mediul de afaceri, îndeosebi la nivelul firmelor mici şi mijlocii;
9. Continuarea şi extinderea programului rabla şi modificarea taxei auto;

Pe componenta socială:

10. Instituirea pensiei sociale minime garantate de 350 lei lunar, măsură de care beneficiază peste un milion de pensionari, majoritatea provenind din rândul celor care au lucrat în agricultură şi aveau pensii foarte mici;
11. Compensarea a 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei;
12. Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj şi scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru cei aflaţi în şomaj tehnic;
13. susţinerea formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri prin suportarea a 50% din cheltuieli.

Acest program anticriză este însoţit de reforme structurale aflate în curs de realizare care vor mări competitivitatea economiei româneşti, contribuind astfel nu numai la ieşirea mai rapidă din criză, dar şi la dezvoltarea ţării, într-un mod sustenabil din punctul de vedere financiar.

Principalele reforme structurale se referă la:

* Descentralizarea administraţiei publice-în educaţie, sănătate, agricultură, cultură şi administraţie-, prin mutarea deciziilor şi a resurselor la nivelul autorităţilor locale, în condiţii de asigurare a îndeplinirii obiectivelor de politici naţionale în domeniu şi a stabilităţii macroeconomice;
* Reforma fiscală, cu accent pe reducerea numărului mare de taxe (parafiscalitatea);
* Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, cu înlăturarea distorsiunilor în materie de sporuri, niveluri de salarii şi a inechităţilor create;
* Reforma şi restructurarea agenţiilor publice şi a aparatului guvernamental;
* Reforma sistemului de pensii, cu eliminarea inechităţilor generate de sistemele „speciale”;
* Susţinerea acelor sectoare economice în care România poate avea avantaje competitive în raport cu alte ţări.

În condiţiile scăderii fluxului de investiţii străine directe spre România şi ale scumpirii creditului extern, Guvernul condus de către dl. Emil Boc, Preşedintele PDL, a reuşit, într-un timp scurt, să asigure finanţarea externă necesară ţării în perioada 2009-2010, prin acorduri de împrumut, încheiate cu Comisia Europeană şi FMI. Acest acorduri sunt o parte componentă a programului de măsuri anti-criză al guvernului, iar prevederile acestora se reflectă în bugetul rectificat al ţării şi în programul guvernamental de reforme structurale.

PDL urmăreşte cu atenţie evoluţiile economice externe şi interne şi, în măsura în care va fi necesar, va veni cu noi propuneri de măsuri anticriză, pentru relansarea creşterii economice şi protejarea veniturilor persoanelor dezavantajate.

La nivel european

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:

1. adoptarea deciziilor necesare la nivelul PE şi al celorlalte instituţii europene, în vederea realizării hotărârilor Consiliului European cu privire la folosirea sumei de 5 miliarde euro, destinată proiectelor din domeniul energiei şi introducerii internetului de mare viteză în zona rurală, proiecte în care România este direct interesată;
2. respectarea angajamentului politic al şefilor de state şi de guverne din UE de a nu condiţiona ajutorul de stat dat băncilor şi companiilor din statele membre de introducerea de restricţii faţă de ţările unde acestea au companii sau filiale subsidiare. Nerespectarea acestui angajament contravine principiilor de funcţionare a pieţei unice şi politicii concurenţiale;
3. includerea în orice pachet de măsuri, la nivel european, privind ieşirea din criză şi relansarea economică de măsuri specifice statelor membre aflate în plin proces de convergenţă cu ţările dezvoltate din UE. În acest sens, salutăm decizia Consiliului European de dublare a fondului pentru sprijin al balanţei de plăţi de la 25 la 50 de miliarde de euro, măsura de care va beneficia şi România în cadrul acordurilor de împrumut cu Comisia Europeană şi FMI;
4. o mai bună coordonare a politicilor economice ale statelor membre, ca urmare a caracterului global al crizei care necesită corelarea şi sincronizarea programelor naţionale de măsuri anticriză;
5. accelerarea finalizării pieţei unice a UE, cunoscând că există sectoare economice-cum sunt, de exemplu, energia şi transporturile- unde piaţa UE este încă fragmentată, iar o piaţă unică dinamică, inovatoare şi competitivă este singurul răspuns durabil la criza economică şi la fenomenul globalizării;
6. adoptarea de măsuri pentru îmbunătaţirea reglementării şi supravegherii instituţiilor financiare şi pieţelor financiare, oriunde există posibilitatea apariţiei riscurilor sistemice;
7. reafirmarea angajamentului statelor membre pentru respectarea pe termen mediu şi lung a prevederilor Pactului de Stabilitate şi Creştere prin care se asigură consolidarea finanţelor publice în UE şi se apără stabilitatea monedei unice-euro;
8. majorarea resurselor destinate Fondului european pentru adaptarea la globalizare şi simplificarea procedurilor de accesare a acestuia în vederea valorificării la maximum a potenţialului sau de a sprijini reîncadrarea în muncă a persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă;
9. intensificarea cooperării internaţionale pentru prevenirea adoptării de către alte ţări a unor măsuri protecţioniste de natură comercială şi financiară care nu ar face decât să frâneze ieşirea din criză la nivel mondial;
10. susţinerea iniţiativelor Grupului 20 cu privire la respectarea regulilor de transparenţă şi cooperare de către ţările în care se află paradisurile fiscale, în scopul combaterii evaziunii fiscale şi fraudelor fiscale;
11. actualizarea Planului european de redresare, în funcţie de noile evoluţii ale economiei europene şi mondiale şi de rezultatele acţiunilor coordonate ale statelor membre şi ale altor ţări pentru depăşirea crizei financiare şi ale recesiunii globale.

UE susţine efortul de modernizare a României şi de ridicare a standardului de viaţă al oamenilor şi prin acordarea unui sprijin financiar masiv de 32, 2 miliarde euro, în perioada 2007-2013. Din această sumă, 19,7 miliarde euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

România are deci posibilitatea reală de a reduce foarte mult decalajele de dezvoltare economică şi socială faţă de celelalte ţări europene dacă reuşeşte ca, pe lângă resursele financiare proprii destinate dezvoltării şi modernizării României, să folosească integral (să absoarbă) şi fondurile pe care UE le-a alocat ţării noastre.

Din păcate, în primii doi ani 2007-2008, România nu a reuşit să folosească sumele alocate, decât într-o foarte mică măsură (aşa cum s-a arătat, s-au folosit numai 6% din fondurile structurale).

Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice mondiale impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României, deoarece aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin co-finanţarea investiţiilor şi susţinerea agriculturii.

Pornind de la această necesitate, dl. Emil Boc, preşedintele PDL şi primul-ministru al ţării, a fixat ca prioritate a guvernării îmbunătăţirea radicală a absorbţiei fondurilor europene. În acest scop, au fost adoptate următoarele decizii:

* în bugetul ţării, a fost stabilită ca prioritate alocarea resurselor necesare cofinanţării investiţiilor care se realizează şi cu finanţare din fondurile europene;
* a fost creat Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, sub coordonarea directă a primului-ministru, care săptămânal analizează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi adoptă măsurile necesare pentru ca banii europeni să se materializeze cât mai repede în obiective realizate în România;
* una dintre primele măsuri adoptate a deschis drumul participării la licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene a firmelor care au datorii la bugetul ţării, dar aceste datorii sunt mai mici sau egale cu datoriile pe care bugetul le are la firmele în cauză;
* altă măsură adoptată a vizat direct scurtarea timpului pentru desfăşurarea ciclului de viaţă al unui proiect-respectiv, aprobarea proiectului, semnarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiei, finanţarea şi realizarea proiectului. În acest sens, a fost modificată legea achiziţiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanţate cu fonduri europene.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:

1. simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi introducerea unei mai mari flexibilităţi în schimbarea unor priorităţi, în vederea accelerării realizării proiectelor în domeniile cu cel mai mare potenţial de creştere şi creare de locuri de muncă;
2. informarea grupului politic al PPE şi a europarlamentarilor cu privire la progresele realizate de România în accesarea fondurilor europene, la respectarea reglementărilor europene şi a bunei gestionări a fondurilor; prevenirea oricăror iniţiative ale unor europarlamentari din unele state membre de a bloca fonduri europene destinate României, pe baza unor zvonuri nesusţinute de dovezi, cu privire la presupuse nereguli în folosirea fondurilor europene;
3. poziţionarea favorabilă a României, din punctul de vedere al fondurilor alocate, în noua perspectivă financiară care începe după anul 2013, dar ale cărei conturarea şi negociere vor incepe în anul viitor.

România este încă monitorizată pe justiţie, ceea ce înseamnă că, nici acum, ţara noastră nu a îndeplinit încă în întregime angajamentele asumate la momentul aderării, cu privire la reforma în justiţie şi la lupta împotriva corupţiei. Cu alte cuvinte, în acest domeniu, nu îndeplinim încă exigenţele criteriilor de aderare, iar România nu poate deveni parte a spaţiului european de justiţie.

Din nou, guvernarea din anii2007-2008 nu numai că nu a progresat în îndeplinirea acestor angajamente , dar prin unele măsuri luate şi tentative anunţate a contribuit la menţinerea pe mai departe a monitorizării.

Consecinţele posibile pentru România sunt: nerecunoaşterea de către alte state membre a sentinţelor judecătoreşti date pe teritoriul românesc; dacă continuăm să nu ne îndeplinim angajamentele asumate, există riscul blocării unor fonduri europene alocate ţării noastre.

PDL este forţa politică care s-a angajat cu toată convingerea în reformarea justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. PDL a determinat coaliţia de guvernare să nominalizeze un ministru al justiţiei independent.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor informa constant grupul politic al PPE din PE, celelalte grupuri politice si parlamentarii europeni asupra progreselor realizate de România în domeniul reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei şi în mod deosebit asupra:

1. deblocării în Parlamentul României şi trimiterii în justiţie a dosarelor demnitarilor suspecţi de fapte de corupţie;
2. dezbaterii şi adoptării în Parlamentul României a codurilor penal şi civil şi a codurilor de procedură penală şi civilă, necesare modernizării sistemului legal;
3. rezultatelor care să demonstreze că sistemul legal este capabil să asigure aplicarea legii, într-un mod independent şi eficient.