Problemele românilor în UE


Fiecare guvern poartă responsabilitatea pentru dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea populaţiei. Dar un stat membru al UE poate rezolva mai bine problemele economice şi sociale ale oamenilor şi datorită politicilor europene promovate în cadrul instituţiilor europene şi susţinute cu resurse din bugetul UE.


Creşterea economiei.

Creşterea economică durabilă,bazată pe competitivitate, este calea sigură pentru ocuparea forţei de muncă şi reducerea decalajelor economice şi sociale pe care România le are faţă de statele membre dezvoltate din UE.

PDL consideră ca România s-a apropriat foarte mult de limita actualului model de creştere economică care a fost dominant în tranziţie şi este nesustenabil pe termen lung. Acest model este caracterizat prin realizarea creşterii economice în principal pe baza:

  • investiţiilor străine directe orientate în special în industriile cu consum intens de forţă de muncă şi valoare adăugată scăzută şi în pătrunderea pe piaţa de consum din ţară;
  • creşterii rapide a datoriei externe, făcută în bună măsură pentru investiţii imobiliare şi consum neproductiv.

În anii următori, progresul economiei româneşti şi ridicarea standardului de viaţă al oamenilor depind în mod hotărâtor de acţiunea a doi factori complementari: (1) mărirea rapidă a capacităţii de export a ţării, care impune concentrarea eforturilor pe creşterea competitivităţii economiei româneşti; (2) îmbunătăţirea radicală a performanţei instituţiilor statului român, în asigurarea bunei funcţionări a pieţelor, a statului de drept şi a administraţiei publice, a unui mediu de afaceri stabil, predictibil şi atractiv pentru investitori şi antreprenori, a unor sisteme moderne şi eficiente de educaţie, sănătate şi asigurări sociale.

În primul rând, PDL are misiunea ca, prin politicile promovate, să scoată România din criză şi să asigure protecţia persoanelor care sunt cel mai mult lovite de către această criză. În acest scop, vom acţiona atât în ţară, cât şi la nivelul instituţiilor europene, aşa cum s-a precizat la punctul 3 din Platforma electorală.

În al doilea rând, suntem direct interesaţi în succesul Planului european de redresare economică. Cu cât economia europeană iese mai repede din recesiune, cu atât sunt şansele mai mari pentru reînviorarea comerţului exterior al ţării noastre care este orientat cu precădere spre UE. Este un fapt recunoscut că UE a avut un rol esenţial în cadrul Grupului 20 pentru coordonarea răspunsurilor la criza financiară şi recesiunea economică mondială. Chiar dacă în anul 2009 se va menţine recesiunea economică, există deja semnale încurajatoare că în 2010 va începe redresarea economiilor dezvoltate.

În al treilea rând, suntem direct interesaţi şi în succesul Strategiei de la Lisabona reînnoite pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, aflată acum în cel de al doilea ciclu trienal de realizare (2008-2010). În centrul acestei strategii se află domenii de acţiune prioritare, de maximă importanţă pentru ridicarea competitivităţii economiei româneşti: cunoşterea şi inovarea; mediul de afaceri; ocuparea forţei de muncă: energia şi schimbările climatice. Aceste domenii prioritare, ca şi alte probleme esenţiale pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti-cum sunt transporturile, agricultura şi dezvoltarea rurala, mediul ş.a.- şi acţiunile la nivel european în susţinerea răspunsurilor specifice României sunt prezentate în puncte distincte ale Platformei electorale.

În cele ce urmează, precizăm unele acţiuni pe care candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, le vor întreprinde în sprijinul direct al mediului de afaceri:

  1. simplificarea şi îmbunătăţirea legislaţiei europene în scopul reducerii poverii administrative şi fiscale asupra firmelor. Supunerea oricărui proiect de legislaţie europeană cu impact asupra mediului de afaceri la „testul IMM”. Aceasta înseamnă evaluarea efectului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii care asigură majoritatea locurilor de muncă din economia europeană şi crează cea mai mare parte a PIB;
  2. punerea în valoare deplină a potenţialului pieţei unice, care să permită în mod real fiecărei firme din orice stat membru al UE să acţioneze ca o firmă europeană. Se va urmări eliminarea obstacolelor de orice natură în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă în interiorul pieţei unice, inclusiv accelerarea formării spaţiului unic european de cercetare;
  3. începerea dezbaterilor privind priorităţile viitoarei strategii a UE de după anul 2010, în scopul creşterii competitivităţii economiei europene şi ocupării forţei de muncă, prin continuarea reformelor structurale necesare şi alocarea eficientă a resurselor la nivelul UE;
  4. asigurarea convergenţei între obiectivele pe termen lung ale dezvoltării durabile, axată pe calitatea vieţii, egalitatea între generaţii şi viabilitatea societăţii europene şi obiectivele pe termen mediu ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă (în sensul soluţiilor complementare de genul celor adoptate în cazul răspunsurilor la problema energiei şi a schimbărilor climatice, deschiderea pieţei unice şi măsurile sociale şi de mediu pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii);
  5. continuarea eforturilor UE pentru îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniul reglementării şi al asigurării unui acces echitabil şi deschis la pieţele ţărilor terţe, inclusiv pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale realizată prin unele paradisuri fiscale-problemă aflată şi pe agenda Grupului-20;
  6. asigurarea funcţionării pieţelor într-un cadru concurenţial în interesul firmelor şi al consumatorilor. Salutam, în acest sens, măsurile temporare, adoptate de Comisia Europeană, pentru flexibilizarea politicii privind ajutoarele de stat în condiţiile crizei şi accelerarea acordării acestora şi vom susţine menţinerea acestora până la depăşirea, fără echivoc, a situaţiei de criză în toate statele membre (având în vedere unda de propagare în spaţiul european a crizei şi a ieşirii din criză);
  7. accelerarea demersurilor pentru întărirea protejării drepturilor de proprietate industrială la nivel european prin instituirea brevetului comunitar şi a sistemului jurisdicţional pentru litigiile în materie de brevete şi îmbunătăţirea accesulu firmelor mici şi mijlocii la drepturile de proprietate industrială;
  8. realizarea efectivă a parteneriatului politic dintre UE şi statele membre în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii din Europa,inclusiv a planului de acţiune pentru înfăptuirea strategiei cuprinsă în „Small Business Act”, a programului comun „Eurostars” pentru susţinerea IMM care desfăşoară activităţi de cercetare şi dezvoltare.


Modernizarea agriculturii

În prezent, România este o ţară net importatoare de produse agro-alimentare, mărimea deficitului comercial anual fiind de cca 2 miliarde de euro. Şi această situaţie persistă în pofida existenţei factorilor naturali favorabili unei agriculturi de mare randament.

PDL consideră că agricultura este unul din domeniile în care România poate deveni competitivă în competiţia cu alte ţări. De aceea, PDL a prevăzut în programul său politic transformarea României într-o ţară net exportatoare de produse agro-alimentare, iar agricultura românească şi dezvoltarea zonelor rurale să asigure fermierilor şi celorlalţi locuitori ai satelor venituri ridicate, o infrastructură modernă şi servicii publice de calitate.

În realizarea acestor obiective strategicie, în cadrul politicii agricole comune şi de dezvoltare rurală, România beneficiază de un sprijin financiar important din parte UE, care, în perioada 2007-2013, se ridică la 4,3 miliarde euro pentru agricultură şi la 8,0 miliarde euro pentru dezvoltare rurală.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (reforma instituţiilor UE), Parlamentul European va primi dreptul de co-decizie în domeniul politicii agricole comune, ceea ce va mări potenţialul şi responsabilitatea euro-parlamentarilor români în influenţarea direcţiilor reformei acestei politicii.

PDL susţine dreptul la hrană ca un drept fundamental al omului şi necesitatea facilitării accesului tuturor şi în orice moment la suficientă hrană pentru o viaţă activă şi sănătoasă.

UE s-a angajat să contribuie la dublarea producţiei alimentare mondiale pentru a răspunde nevoilor celor cca 3,5 miliarde de persoane care se vor adăuga populaţiei actuale până în 2050.

În acest cadru, candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:

  1. Recunoaşterea la nivelul UE a particularităţilor agriculturii din ţările membre unde predomină încă forme ale agriculturii de subzistenţă şi fărămiţarea proprietăţilor agricole. În acest sens, vom susţine ca deciziile europene cu privire la reducerea subvenţiilor pentru agricultură şi majorarea corespunzătoare a sumelor pentru dezvoltare rurală sa se aplice in cazul noilor state membre, numai după ce mărimea subvenţiilor pentru agricultură va ajunge la nivelul celor din vechile state membre. Avem în vedere că, în anul 2009, România primeşte de la UE o subvenţie pentru agricultură care reprezintă numai 35% din nivelul celei acordate vechilor state membre, urmând ca să ajungem la 100% în anul 2016 ;
  2. susţinerea reformei politicii agricole comune în raport cu noile realităţi globale, inclusiv ale crizei alimentelor, prin eliminarea tuturor restricţiilor în ceea ce priveşte nivelul unor producţii agricole, limitarea unor suprafeţe cultivate cu anumite culturi, precum şi prin accelerarea eliminării cotelor de lapte, în corelare cu măsurile de acordare a subvenţiilor în agricultură pe fermă, în funcţie de respectarea unor valori privind protejarea mediului, buna îngrijire a animalelor ş.a., şi nu în funcţie de realizarea unei anumite producţii agricole;
  3. Găsirea modalităţilor de stimulare în continuare a producţiei de energie din biomasă. Există tendinţa de interzicere a subvenţionării culturilor energetice, pe considerentul că acestea concurează culturile tradiţionale pentru alimente. În cazul unor state membre, între care şi România, există suprafeţe mari de teren agricol necultivate, care pot fi folosite pentru culturi energetice, fără a se ajunge la o competiţie între culturile tradiţionale şi cele energetice;
  4. Susţinerea într-o mai mare măsură din fonduri europene a producţiei de alimente bioecologice, pentru care există o cerere în creştere. România are un potenţial de primă mărime pentru a deveni cel mai important exportator european de produse bioecologice;
  5. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, precum şi a posibilităţii de realocare a fondurilor între diferitele măsuri pentru dezvoltare rurală, în vederea accelerării folosirii acestor fonduri;
  6. Alocarea de fonduri europene sporite pentru încurajarea tinerilor să devină fermieri şi suţinerea fermelor de tip familial;
  7. Asigurarea şi aplicarea standardelor de calitate şi siguranţă pentru sănătatea oamenilor pe tot parcursul lanţului alimentar, de la fermă şi până pe masa consumatorilor;
  8. Îmbunătăţirea impactului agriculturii asupra mediului înconjurător şi al protejării biodiversităţii;
  9. Promovarea şi susţinerea specialităţiilor şi bucătăriilor tradiţionale, având în vedere că alimentele fac parte din cultura şi civilizaţia europeană; simplificarea procedurilor de acreditare a alimentelor tradiţionale.


Dezvoltarea educaţiei şi a sănătăţii

UE a stabilit ca obiectiv prioritar pentru următorii ani transformarea economiei europene într-o economie bazată pe cunoaştere. Aceasta impune ca statele membre să acţioneze pentru creşterea performanţei sistemelor de educaţie, cercetare, inovare şi de transformare a rezultatelor cercetării în succese comerciale.

În România, realizarea unor sisteme performante de educaţie şi sănătate este vitală pentru înfăptuirea obiectivului său strategic de atingere a unui standard de viaţă european.

PDL şi-a asumat responsabilitatea să îndeplinească prevederile Pactului naţional şi ale Strategiei naţionale pentru educaţie. Aceată strategie este în concordanţă cu tradiţiile educaţiei din România, cu cerinţele viitorului , ale economiei cunoaşterii şi cu tendinţele definite la nivelul UE.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona la nivelul instituţiilor europene în mod deosebit pentru promovarea iniţiativelor UE care constituie puncte de sprijin pentru realizarea strategiei româneşti de educaţie:

  1. Stimularea educaţiei timpurii;
  2. Facilitarea accesului la educaţie;
  3. Informatizarea şcolilor;
  4. Promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii în serviciul cunoştiinţelor, al creativităţii şi al inovaţiei. Dezvoltarea unei culturi a educaţiei şi a formării continue;
  5. Instituirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională care să ţintească în primul rând dobândirea de către toţi elevi a competenţelor necesare în viaţă;
  6. Evaluarea şi diferenţierea universităţilor;
  7. Instituirea unui sistem european de credite pentru educaţie şi formare profesională care să faciliteze transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării pentru persoanele care trec de la un sistem de certificare la altul sau de la un parcurs de învăţare la altul, în vederea obţinerii unei certificări;
  8. Recunoaşterea de către toate statele membre a diplomelor româneşti, potrivit principiului european al recunoşterii reciproce a standardelor naţionale. În prezent, 8 state membre sunt acţionate la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea acestui principiu în relaţia cu România;
  9. Formarea continuă a personalului didactic;
  10. Adaptarea sistemelor de euducaţie la noile cerinţe ridicate de migraţie;
  11. Diversificarea ofertei educaţionale şi adaptarea acesteia la necesităţile categoriilor sociale defavorizate;
  12. Descentralizarea şi debirocratizarea educaţiei;
  13. Majorarea alocărilor financiare la nivel european pentru programele care s-au dovedit eficiente, cum sunt : Erasmus pentru studenţi; Leonardo da Vinci pentru studii vocaţionale; Comenius care vizează educaţia timpurie; Grundtvig, educaţia pentru adulţi.

În domeniul cercetării, inovării şi al transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale, vom susţine iniţiative în PE pentru:

  1. Crearea spaţiului european de cercetare, prin propunerea de soluţii pentru promovarea mobilităţii şi a carierei cercetătorilor europeni, realizarea unei infrastructuri europene de cercetare şi protejarea proprietăţii intelectuale;
  2. Încurajarea iniţiativelor în domeniul cercetării şi inovării prin elaborarea unui set paralel de criterii de evaluare, care să ţină cont de specificul fiecărei categorii de iniţiative din acest domeniu;
  3. Intensificarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice prin programe comune europene de cercetare orientate spre rezolvarea problemelor ridicate de răspusurile la noile provocări globale, cum sunt, de exemplu, obţinerea de noi tehnologii, eficiente şi curate, pentru producerea energiei, cu un conţinut mic de emisii de dioxid de carbon, realizarea de produse şi tehnologii adaptate noile cerinţe determinate de tendinţele demografice;
  4. Încurajarea formării de fonduri cu capital de risc pentru susţinerea transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale;
  5. Promovarea la nivel european a iniţiativelor care s-au dovedit valoroase în anul 2009, an declarat „Anul european al creativităţii şi inovării”;
  6. Menţinerea în noul ciclu trienal al Strategiei de la Lisabona (2011-2014) a obiectivului prioritar „cunoaştere-inovare”.

Cetăţenii europeni au exigenţe sporite faţă de calitatea sistemelor de sănătate, iar instituţiile europene şi statele membre răspund la aceste cerinţe prin politicile adoptate cu privire la siguranţa alimentelor şi a celorlalte produse pentru sănătatea oamenilor, la energia curată şi la protecţia mediului, la siguranţa transportului de persoane, la respectarea drepturilor sociale cu privire la prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la locurile de muncă, la prevenirea şi înlăturarea efectelor fenomenelor naturale extreme.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru :

  1. apărarea intereselor cetăţenilor cu privire la siguranţa sănătăţii lor, în cadrul politicilor europene privind agricultura, energia, transporturile, mediul, protecţia consumatorilor, inclusiv dreptul la buna informare şi educare a cetăţenilor;
  2. stabilirea de standarde ridicate cu privire la industria medicamentelor, care să ţină seama de interesele oamenilor şi să stimuleze inovarea în acest domeniu;
  3. adoptarea de politici care să răspundă mai bine la tendinţele de îmbătrânire a populaţiei europene, prin reforma sistemelor de pensii care să asigure viabilitatea financiară a acestora, dezvoltarea de centre pentru îngrijirea şi asistenţa medicală specifică persoanelor în vârstă, educarea generaţiilor tinere pentru un mod de viaţă sănătos care să contribuie la mărirea duratei de viată în ani sănătoşi, promovarea de politici prietenoase faţă de familie.


Întărirea coeziunii statale

UE a stabilit ca obiectiv prioritar pentru următorii ani transformarea economiei europene într-o economie bazată pe cunoaştere. Aceasta impune ca statele membre să acţioneze pentru creşterea performanţei sistemelor de educaţie, cercetare, inovare şi de transformare a rezultatelor cercetării în succese comerciale.

În România, realizarea unor sisteme performante de educaţie şi sănătate este vitală pentru înfăptuirea obiectivului său strategic de atingere a unui standard de viaţă european.

PDL şi-a asumat responsabilitatea să îndeplinească prevederile Pactului naţional şi ale Strategiei naţionale pentru educaţie. Aceată strategie este în concordanţă cu tradiţiile educaţiei din România, cu cerinţele viitorului , ale economiei cunoaşterii şi cu tendinţele definite la nivelul UE.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona la nivelul instituţiilor europene în mod deosebit pentru promovarea iniţiativelor UE care constituie puncte de sprijin pentru realizarea strategiei româneşti de educaţie:

  1. Stimularea educaţiei timpurii;
  2. Facilitarea accesului la educaţie;
  3. Informatizarea şcolilor;
  4. Promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii în serviciul cunoştiinţelor, al creativităţii şi al inovaţiei. Dezvoltarea unei culturi a educaţiei şi a formării continue;
  5. Instituirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională care să ţintească în primul rând dobândirea de către toţi elevi a competenţelor necesare în viaţă;
  6. Evaluarea şi diferenţierea universităţilor;
  7. Instituirea unui sistem european de credite pentru educaţie şi formare profesională care să faciliteze transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării pentru persoanele care trec de la un sistem de certificare la altul sau de la un parcurs de învăţare la altul, în vederea obţinerii unei certificări;
  8. Recunoaşterea de către toate statele membre a diplomelor româneşti, potrivit principiului european al recunoşterii reciproce a standardelor naţionale. În prezent, 8 state membre sunt acţionate la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea acestui principiu în relaţia cu România;
  9. Formarea continuă a personalului didactic;
  10. Adaptarea sistemelor de euducaţie la noile cerinţe ridicate de migraţie;
  11. Diversificarea ofertei educaţionale şi adaptarea acesteia la necesităţile categoriilor sociale defavorizate;
  12. Descentralizarea şi debirocratizarea educaţiei;
  13. Majorarea alocărilor financiare la nivel european pentru programele care s-au dovedit eficiente, cum sunt : Erasmus pentru studenţi; Leonardo da Vinci pentru studii vocaţionale; Comenius care vizează educaţia timpurie; Grundtvig, educaţia pentru adulţi.

În domeniul cercetării, inovării şi al transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale, vom susţine iniţiative în PE pentru:

  1. Crearea spaţiului european de cercetare, prin propunerea de soluţii pentru promovarea mobilităţii şi a carierei cercetătorilor europeni, realizarea unei infrastructuri europene de cercetare şi protejarea proprietăţii intelectuale;
  2. Încurajarea iniţiativelor în domeniul cercetării şi inovării prin elaborarea unui set paralel de criterii de evaluare, care să ţină cont de specificul fiecărei categorii de iniţiative din acest domeniu;
  3. Intensificarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice prin programe comune europene de cercetare orientate spre rezolvarea problemelor ridicate de răspusurile la noile provocări globale, cum sunt, de exemplu, obţinerea de noi tehnologii, eficiente şi curate, pentru producerea energiei, cu un conţinut mic de emisii de dioxid de carbon, realizarea de produse şi tehnologii adaptate noile cerinţe determinate de tendinţele demografice;
  4. Încurajarea formării de fonduri cu capital de risc pentru susţinerea transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale;
  5. Promovarea la nivel european a iniţiativelor care s-au dovedit valoroase în anul 2009, an declarat „Anul european al creativităţii şi inovării”;
  6. Menţinerea în noul ciclu trienal al Strategiei de la Lisabona (2011-2014) a obiectivului prioritar „cunoaştere-inovare”.

Cetăţenii europeni au exigenţe sporite faţă de calitatea sistemelor de sănătate, iar instituţiile europene şi statele membre răspund la aceste cerinţe prin politicile adoptate cu privire la siguranţa alimentelor şi a celorlalte produse pentru sănătatea oamenilor, la energia curată şi la protecţia mediului, la siguranţa transportului de persoane, la respectarea drepturilor sociale cu privire la prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la locurile de muncă, la prevenirea şi înlăturarea efectelor fenomenelor naturale extreme.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru :

  1. apărarea intereselor cetăţenilor cu privire la siguranţa sănătăţii lor, în cadrul politicilor europene privind agricultura, energia, transporturile, mediul, protecţia consumatorilor, inclusiv dreptul la buna informare şi educare a cetăţenilor;
  2. stabilirea de standarde ridicate cu privire la industria medicamentelor, care să ţină seama de interesele oamenilor şi să stimuleze inovarea în acest domeniu;
  3. adoptarea de politici care să răspundă mai bine la tendinţele de îmbătrânire a populaţiei europene, prin reforma sistemelor de pensii care să asigure viabilitatea financiară a acestora, dezvoltarea de centre pentru îngrijirea şi asistenţa medicală specifică persoanelor în vârstă, educarea generaţiilor tinere pentru un mod de viaţă sănătos care să contribuie la mărirea duratei de viată în ani sănătoşi, promovarea de politici prietenoase faţă de familie.


Politica energiei

PDL apreciază că obiectivele strategice ale UE privind energia şi combaterea efectelor schimbărilor climatice corespund pe deplin intereselor fundamentale ale României. PDL va promova în guvern şi la nivelul instituţiilor europene măsuri şi acţiuni care să asigure îndeplinirea celor trei obiective strategice :

  • Dezvoltarea surselor durabile de energie şi reducerea dependenţei de import, prin extinderea producţiei de energie din surse alternative şi regenerabile, curate-energie solară, eoliană, marină, din ape termale, biomasă-a energiei nucleare, precum şi prin creşterea eficienţei energetice, în toate stadiile circuitului energetic-producţie, transmisie, distribuţie şi consum. Atingerea ţintelor propuse la nivelul UE, pentru anul 2020, respectiv, reducerea cu 20% a consumului de enrgie, scăderea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile la 20% din consumul de energie;
  • Creşterea competitivităţii , prin crearea unei pieţe reale unice europene a energiei, inclusiv prin realizarea interconectărilor necesare între reţele naţionale pentru transportul energiei electrice şi al gazelor naturale;
  • Asigurarea securităţii surselor şi rutelor de transport a energiei, în special prin investiţii în crearea de noi coridoare de transport a energiei şi printr-o nouă diplomaţiei a energiei, în care UE să folosească mai mult puterea de negociere ca cel mai important bloc economic din lume.

Candidaţii la PE, propuşi de către PDL, vor susţine realizarea proiectelor de maxim interes pentru România:

  1. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi a celorlalte clădiri. Este genul de investiţie inteligentă, cu efecte pozitive multiple, care contribuie atât la economisirea energiei, cât şi la creşterea veniturilor rămase la dispoziţia oamenilor. Acest proiect se finanteaza si cu fonduri europene;
  2. Realizarea gazoductului Nabucco, o rută alternativă de tranzit a gazelor naturale din bazinul Mării Caspice înspre Europa de Vest, care traversează şi România;
  3. Construirea terminalului de gaz natural lichefiat la Marea Neagră;
  4. Extinderea producţiei nucleare de energie electrică;
  5. Dezvoltarea interconexiunilor între sistemele energetice din România şi cele din ţările vecine;
  6. Susţinerea propunerii Guvernului României ca viitoarea Agenţie europeană de cooperarea a autorităţilor de reglementare în domeniul energiei să fie găzduită la Bucureşti;
  7. Păstrarea dreptului fiecărui stat membru de a stabili propriul mix de producere a energiei, care să ţină seama de specificul economiei şi de cerinţa atingerii obiectivelor europene cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi la creşterea eficienţei energetice.

PDL salută acordul realizat în cadrul Consiliului European din martie 2009, cu privire la folosirea sumei de 5 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei. Suma respectivă provine din economiile realizate la bugetul UE pe anul 2008 şi care, în mod normal, se restituiau statelor membre.



Întărirea coeziunii statale

UE a stabilit ca obiectiv prioritar pentru următorii ani transformarea economiei europene într-o economie bazată pe cunoaştere. Aceasta impune ca statele membre să acţioneze pentru creşterea performanţei sistemelor de educaţie, cercetare, inovare şi de transformare a rezultatelor cercetării în succese comerciale.

În România, realizarea unor sisteme performante de educaţie şi sănătate este vitală pentru înfăptuirea obiectivului său strategic de atingere a unui standard de viaţă european.

PDL şi-a asumat responsabilitatea să îndeplinească prevederile Pactului naţional şi ale Strategiei naţionale pentru educaţie. Aceată strategie este în concordanţă cu tradiţiile educaţiei din România, cu cerinţele viitorului , ale economiei cunoaşterii şi cu tendinţele definite la nivelul UE.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona la nivelul instituţiilor europene în mod deosebit pentru promovarea iniţiativelor UE care constituie puncte de sprijin pentru realizarea strategiei româneşti de educaţie:

  1. Stimularea educaţiei timpurii;
  2. Facilitarea accesului la educaţie;
  3. Informatizarea şcolilor;
  4. Promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii în serviciul cunoştiinţelor, al creativităţii şi al inovaţiei. Dezvoltarea unei culturi a educaţiei şi a formării continue;
  5. Instituirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională care să ţintească în primul rând dobândirea de către toţi elevi a competenţelor necesare în viaţă;
  6. Evaluarea şi diferenţierea universităţilor;
  7. Instituirea unui sistem european de credite pentru educaţie şi formare profesională care să faciliteze transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării pentru persoanele care trec de la un sistem de certificare la altul sau de la un parcurs de învăţare la altul, în vederea obţinerii unei certificări;
  8. Recunoaşterea de către toate statele membre a diplomelor româneşti, potrivit principiului european al recunoşterii reciproce a standardelor naţionale. În prezent, 8 state membre sunt acţionate la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea acestui principiu în relaţia cu România;
  9. Formarea continuă a personalului didactic;
  10. Adaptarea sistemelor de euducaţie la noile cerinţe ridicate de migraţie;
  11. Diversificarea ofertei educaţionale şi adaptarea acesteia la necesităţile categoriilor sociale defavorizate;
  12. Descentralizarea şi debirocratizarea educaţiei;
  13. Majorarea alocărilor financiare la nivel european pentru programele care s-au dovedit eficiente, cum sunt : Erasmus pentru studenţi; Leonardo da Vinci pentru studii vocaţionale; Comenius care vizează educaţia timpurie; Grundtvig, educaţia pentru adulţi.

În domeniul cercetării, inovării şi al transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale, vom susţine iniţiative în PE pentru:

  1. Crearea spaţiului european de cercetare, prin propunerea de soluţii pentru promovarea mobilităţii şi a carierei cercetătorilor europeni, realizarea unei infrastructuri europene de cercetare şi protejarea proprietăţii intelectuale;
  2. Încurajarea iniţiativelor în domeniul cercetării şi inovării prin elaborarea unui set paralel de criterii de evaluare, care să ţină cont de specificul fiecărei categorii de iniţiative din acest domeniu;
  3. Intensificarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice prin programe comune europene de cercetare orientate spre rezolvarea problemelor ridicate de răspusurile la noile provocări globale, cum sunt, de exemplu, obţinerea de noi tehnologii, eficiente şi curate, pentru producerea energiei, cu un conţinut mic de emisii de dioxid de carbon, realizarea de produse şi tehnologii adaptate noile cerinţe determinate de tendinţele demografice;
  4. Încurajarea formării de fonduri cu capital de risc pentru susţinerea transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale;
  5. Promovarea la nivel european a iniţiativelor care s-au dovedit valoroase în anul 2009, an declarat „Anul european al creativităţii şi inovării”;
  6. Menţinerea în noul ciclu trienal al Strategiei de la Lisabona (2011-2014) a obiectivului prioritar „cunoaştere-inovare”.

Cetăţenii europeni au exigenţe sporite faţă de calitatea sistemelor de sănătate, iar instituţiile europene şi statele membre răspund la aceste cerinţe prin politicile adoptate cu privire la siguranţa alimentelor şi a celorlalte produse pentru sănătatea oamenilor, la energia curată şi la protecţia mediului, la siguranţa transportului de persoane, la respectarea drepturilor sociale cu privire la prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la locurile de muncă, la prevenirea şi înlăturarea efectelor fenomenelor naturale extreme.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru :

  1. apărarea intereselor cetăţenilor cu privire la siguranţa sănătăţii lor, în cadrul politicilor europene privind agricultura, energia, transporturile, mediul, protecţia consumatorilor, inclusiv dreptul la buna informare şi educare a cetăţenilor;
  2. stabilirea de standarde ridicate cu privire la industria medicamentelor, care să ţină seama de interesele oamenilor şi să stimuleze inovarea în acest domeniu;
  3. adoptarea de politici care să răspundă mai bine la tendinţele de îmbătrânire a populaţiei europene, prin reforma sistemelor de pensii care să asigure viabilitatea financiară a acestora, dezvoltarea de centre pentru îngrijirea şi asistenţa medicală specifică persoanelor în vârstă, educarea generaţiilor tinere pentru un mod de viaţă sănătos care să contribuie la mărirea duratei de viată în ani sănătoşi, promovarea de politici prietenoase faţă de familie.


Transporturile europene

Transporturile reprezintă unul dintre domeniile în care distanţa faţă de Europa este încă imensă. Românii simt mai mult decât oricare alţi cetăţeni europeni că "Europa se termină acolo unde se termină autostrăzile". Costul congestiei de trafic din România este deja o povară pentru firme şi cetăţeni şi devine tot mai mult cea mai importantă frână în realizarea potenţialului de competitivitate al economiei româneşti. Totodată, poziţia geo-strategică a României - la graniţa de Est a UE- impune modernizarea rapidă a infrastructurii de transport.

În programul financiar pentru perioada 2007-2013, UE a alocat suma de 4,6 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport în România. Din păcate, în primii doi ani de existenţă în UE, România nu a folosit nimic din aceşti bani.

Guvernul actual şi-a luat angajamentul să realizeze un progres important în construcţia autostrăzilor şi în modernizarea celorlalte infrastructuri de transport - feroviar, naval, marin şi aerian.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor avea iniţiative în PE pentru:

  1. stabilirea de reguli comune aplicabile transportului internaţional;
  2. adoptarea de măsuri pentru creşterea siguranţei transporturilor în scopul protecţiei cetăţenilor europeni şi al protejării mărfurilor şi a mediului de consecinţele accidentelor;
  3. realizarea pieţei unice concurenţiale a transporturilor prin aplicarea de către toate statele membre a reglementărilor europene care permit transportatorilor din UE să opereze servicii de transport pe teritoriul oricărui stat membru. Avem în vedere, de exemplu, faptul că 24 de state membre nu aplică încă directivele în vigoare cu privire la separarea gestiunii infrastructurii de transport feroviar de întreprinderile care efectuează serviciile de operare a transportului pe calea ferată, precum şi diferenţele importante în ce priveşte tarifele, taxele şi normele naţionale;
  4. dezvoltarea reţelei de transport inter-operabilă şi modernă în Europa (TEN-T) , inclusiv a legăturilor cu reţelele naţionale, regionale şi locale de transport, întărindu-se astfel coeziunea teritorială. România este direct interesată de accelerarea construcţie autostrăzilor şi de realizarea coridoarelor feroviare internaţionale prioritare ;
  5. susţinerea financiară a investiţiilor pentru îmbunătăţirea mobilităţii urbane;
  6. trecerea treptată la un transport mai „curat” care contribuie decisiv la atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de gazelor cu efect de seră şi de economisire a energiei. Susţinerea cercetării şi inovaţiei pentru realizarea tehnologiilor de transport nepoluante şi mai eficiente;
  7. întărirea drepturilor cetăţenilor europeni în raport cu companiile de transport pentru compensaţiile ce li se cuvin în situaţiile de neefectuare sau de întârzieri majore în prestarea serviciilor de transport contractate din vina operatorului de transport;
  8. întărirea parteneriatelor şi cooperării transfrontaliere în domeniul transportului între România şi Republica Moldova, Ukraina şi Serbia;
  9. punerea în valoare a transportului fluvial pe Dunăre, ca rută majoră în transportul european de mărfuri. În acest scop vom susţine iniţiativele Guvernului Român pentru ca statele riverane şi Comisia Europeană să realizeze o Strategie a UE pentru regiunea Dunării, care, în afară de transport, să abordeze şi problemele privind mediul, prevenirea şi combaterea fenomenelor naturale complexe şi intensificarea contactelor culturale.


Protejarea mediului

Solidaritatea cu generaţiile viitoare este o valoare fundamentală a UE. Avem obligaţia să dăm şansa generaţiilor viitoare să beneficieze de un mediu natural cel puţin la fel de bun ca acela în care trăim noi. UE asigură integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în toate politicile sale. În consecinţă, cerinţele protejării mediului sunt prezente în majoritatea politicilor europene, indiferent de domeniu-agricultura şi dezvoltarea rurală, schimbările climatice şi energia, transporturile, dezvoltarea urbană, sănătatea publică, protecţia consumatorilor, provocările demografice, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, reducerea surselor de poluare a aerului, apei etc.

Şi în acest domeniu, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat să efectueze investiţiile şi să adopte normele necesare pentru protecţia mediului şi, pe această cale, a sănătăţii oamenilor, a solidarităţii cu generaţiile viitoare. UE sprijină acest efort al nostru prin alocarea sumei de 4,5 miliarde euro din bugetul UE, în perioada 2007-2013.

În PE, vom acţiona pentru:

  1. menţinerea poziţiei UE de lider mondial în ce priveşte schimbările climatice şi energia, prin iniţiativele şi realizările sale;
  2. reafirmarea dezvoltării durabile ca obiectiv prioritar pentru noua strategie a UE de creştere economică şi crearea de locuri de muncă, după anul 2010, când se încheie actualul ciclu de trei ani (2008-2010) al Strategiei Lisabona;
  3. integrarea în toate programele operaţionale a măsurilor pentru protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea eficienţei energetice;
  4. implementarea iniţiativei UE de stopare a pierderii biodiversităţii la nivel mondial până în anul 2010, iniţiativă a UE;
  5. intensificarea eforturilor UE pentru ca ţările terţe să-şi asume obligaţii privind prevenirea efectelor schimbărilor climatice, din două motive: provocările climatice globale necesită un răspuns global; firmele europene solicită condiţii similare cu cele ale firmelor din ţările terţe, în ceea ce priveşte obligaţiile generate de respectarea standardelor ridicate de mediu;
  6. aplicarea de către toate statele membre a prevederilor directivei cu privire la protejarea mediului prin dreptul penal , respectiv introducerea în codurile penale naţionale de sancţiuni pentru încălcările grave ale dreptului comunitar privind protejarea mediului;
  7. simplificarea procedurilor cu privire la aprobarea şi finanţarea proiectelor privind mediul, astfel încât să fie accelerată folosirea fondurilor europene;
  8. creşterea flexibilităţii şi reducerea duratei de constituire şi utilizare a fondului de solidaritate pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamităţile naturale şi prevenirea acestora. De exemplu, eliberarea fondului de solidaritate pentru inundaţiile din România din vara anului 2008 are loc cu o întârziere de un an de zile de la producerea acestor inundaţii;
  9. introducerea de elemente de dezvoltare durabilă în sistemul educaţional şi sporirea fondurilor pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor de proces şi de produs durabile;
  10. stabilirea ca prioritate pentru UE a recuperării decalajelor mari existente între noile state membre şi cele dezvoltate în domeniul asigurări apei potabile, managementului deşeurilor şi al salubrizării localităţilor, al reabilitării zonelor poluate (datorii ecologice);
  11. efectuarea unei analize de oportunitate asupra înfiinţării unei autorităţi europene de supraveghere a respectării normelor de mediu în toate statele membre.


Protecţia consumatorilor

Piaţa unică este un succes incontestabil al integrării europene. Piaţa unică oferă cetăţenilor europeni avantaje clare: posibilitatea de a alege produsele şi serviciile pe care le doresc, dintr-o ofertă mare şi diversificată, provenind din toate statele membre şi din afara acestora; concurenţa puternică din piaţa unică este certitudinea că preţurile produselor şi serviciilor alese de către cetăţenii europeni sunt competitive; calitatea produselor şi serviciilor este certificată, iar consumatorul este protejat împotriva nerespectării standardelor de calitate şi de siguranţă pentru viaţa cetăţenilor.

Cu toate acestea, piaţa unică nu este lipsită de produse şi servicii contrafăcute, falsificate sau pur şi simplu de produse şi servicii care încă nu respectă standardele de calitate şi siguranţă cerute de cetăţenii europeni. În anumite domenii, piaţa unică este încă fragmentată de obstacole care împiedică cetăţenii europeni să beneficieze în întregime de avantajele pieţei unice ( energie electrică, gaze naturale, transporturi feroviare etc.). De asemenea, în unele state membre noi, există preţuri mult mai mari decât cele practicate în statele membre dezvoltate, pentru produse şi servicii similare. Mulţi cetăţeni europeni nu cunosc încă drepturile pe care le au pentru prejudiciile suferite în calitate de consumatori.

Candidaţii laPE, susţinuţi de către PDL, vor avea iniţiative în PE cu următoarele obiective :

  1. monitorizarea continuă a alimentelor pe tot parcursul lanţului alimentar;
  2. examinarea periodică a standardelor de calitate şi siguranţă pentru produse şi servicii şi ridicarea acestora la nivelul cerinţelor îndreptăţite ale cetăţenilor europeni, pentru îmbunătăţirea calităţii nutriţionale, a siguranţei sanitare şi reducerea riscurilor de accidentare;
  3. susţinerea unei etichetări corecte, precise şi fundamentate ştiinţific în alimentaţie şi prevenirea exceselor legislative şi birocratice;
  4. organizarea campaniilor de informare a cetăţenilor europeni cu privire la drepturile lor în calitate de consumatori şi la adoptarea unui mod de viaţă sănătos.


Păstrarea identităţii

Mottoul UE este „Uniţi în diversitate”. Diversitatea culturală şi păstrarea identităţii culturale sunt valori fundamentale ale UE, aşa cum sunt şi libertatea de conştiinţă, libertatea de exprimare şi libertatea cultului cu respingerea oricărei forme de intoleranţă faţă de orice religie. Anul 2008-anul european al dialogului intercultural- a demonstrat din nou importanţa respectării acestor valori.

Programul politic al PDL cuprinde prevederi clare cu privire la susţinerea de către stat a culturii şi a cultelor recunoscute în România, precum şi promovarea parteneriatului Stat-Biserică ca una dintre principalele forţe în păstrarea identităţii culturale şi religioase a poporului nostru, precum şi în soluţionarea unor probleme sociale ale populaţiei.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona în direcţia îndeplinirii obiectivelor din Agenda europeană pentru cultură,prin promovarea:

  1. diversităţii culturale şi a dialogului intercultural; a sinergiilor dintre cultură şi educaţie;
  2. culturii în calitate de catalizator al creativităţii în cadrul strategiei Lisabona; punerea în valoare a potenţialului industriilor culturale şi creative, în special prin întreprinderile mici şi mijlocii;
  3. culturii drept element vital în relaţiile internaţionale;
  4. culturii româneşti la nivelul instituţiilor europene, folosind facilităţile oferite de către acestea; încurajarea mobilităţii artiştilor şi a profesioniştilor din domeniul cultural, precu şi a colecţiilor din muzee;
  5. grijii şi sprijinului pentru conservarea patrimoniului cultural şi religios european;
  6. valorilor creştin democrate, valori care se regăsesc atât în doctrina PDL, cât şi în doctrina PPE. În acest sens, se vor continua iniţiativele pozitive cu privire la dialogul dintre Biserica ortodoxă şi Grupul politic al PPE şi vor fi susţinute la nivel european parteneriatul promovat de către PDL între stat şi biserică în soluţionarea mai bună a unor probleme sociale ale oamenilor.

Vom cere Comisiei Europene să analizeze oportunitatea înfiinţării unui Institut european al diversităţii culturale, pentru cunoaşterea şi promovarea culturii statelor membre.



Respectarea drepturilor romilor

Situaţia actuală a romilor demonstrează că nu s-au înregistrat suficiente progrese în integrarea romilor, după ce Comisia Europeană a lansat primul apel în acest sens în anul 2005. În întreaga Europă, romii fac subiectul unei discriminări persistente şi al unei excluderi sociale de mare amploare.

În anul 2008, în cadrul PE, europarlamentarii români s-au opus iniţiativelor unor deputaţi pentru adoptarea de măsuri vizând romii care aduceau atingere libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale acestora.

Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:

  1. respectarea necondiţionată a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale minorităţii rome, inclusiv a drepturilor care decurg din calitatea acestora de cetăţeni europeni - şi în primul rând dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre;
  2. respingerea tuturor încercărilor unor state membre de introducere a unor măsuri discriminatorii care să vizeze cu precădere romii ca, de exemplu, amprentarea digitală;
  3. recunoaşterea la nivel european a faptului că incluziunea economică şi socială a romilor este o problema europeană, care necesită strategii şi politici europene, precum şi mai multe resurse financiare alocate în acest scop;
  4. folosirea mecanismelor şi instrumentelor europene pentru lărgirea accesului romilor la educaţie, locuri de muncă, îngrijirea sănătăţii, locuinţe - ca de pildă politicile regionale şi de ocupare a forţei de muncă , politicile de incluziune socială.



Ultima actualizare ( Vineri, 22 Mai 2009 12:40 )